Ciulinii Bărăganului sunt o epopee fără seamă în literatura universală. Un imn închinat libertății. Povestea a trei băieți, asmuțiți de marea goană a ciulinilor. Ei străbat câmpia română de la începutul secolului nostru, li se revelează mizeria, viața aspră a țăranilor. Aventura lor se termină în martie 1907, o dată importantă în istoria României: răscoalele țărănești și represiunea sângeroasă ordonată de autoritățile epocii. […]
Vântul Bărăganului ne-aduce cea mai poetică dintre povestirile lui Istrati, cea mai sfâșietoare. […] Evocare magică a copilăriei, această poveste începe ca într-o poveste cu zâne și se transformă apoi într-un coșmar. Căci ciulinii, din ce în ce mai amenințători, încarnează revolta unui întreg popor”.
L'Humanité (5 aprilie 1980)