Scrierea lui Marin Preda, „Delirul”, apărea de sub teascurile tipografiei în 1975, cu cinci ani înainte de tragica-i dispariţie de la 16 mai 1980. În afara unor noţiuni ca istorie, adevăr, realitate, proza lui Marin Preda nu ar avea nici un înţeles. Abordând teme morale sau existenţiale într-un stil epic de mare densitate, într-o literatură inspirată din realităţile contemporane Marin Preda a aşezat proza românească pe terenul solid al observaţiei psihologice, el fiind cel mai avizat cronicar al unei epoci de tragice răsturnări sociale sub presiunile politice şi a represiunilor inchizitoriale din „obsedantul deceniu”.