Donna Alba

La finalul romanului Donna Alba măştile personajelor cad. Mihai Aspru a vrut doar s-o \"stăpânească\" pe trufaşa aristocrată, îmbrăcându-şi dorinţa în podoabe strălucitoare luate din cărţi. În schimb, Georges Radu Şerban, soţul înşelat, boier rigid taxat maliţios de către narator, se dovedeşte un veritabil erou tragic, sinucigându-se din dragoste, ca personajul lui Dostoievski. Cât o priveşte pe Alba, obiectul obsesiei îndelung elaborate, ea e un personaj de film din anii \'30: femeia fatală, provocatoare de nenorociri pentru bărbaţii care o iubesc. Intriga dinamică, colorată de suspans, ajunge la o rezolvare cu happy end, care ar fi putut părea facilă dacă naratorul n-ar fi introdus un accent original de autoironie şi umor negru, chiar în legătură cu ultima apariţie a Albei. Foarte frumoasă în vălurile negre de mare doliu, dar deloc îndurerată, ea îi apare bărbatului ca un înger al morţii, promiţându-i o primejdioasă fericire.