Filosofia in Grecia veche

Filosofia în Grecia veche prezintă istoria limbajului filosofic grecesc și a filozofilor care l-au făcut celebru. Conține aproximativ cinci sute de intrări aranjate alfabetic cu referințe încrucișate asupra unor filozofi, concepte, probleme și evenimente importante. Fiecare termen este explicat clar și concis, ceea ce o face să fie o lectură captivantă și relevantă pentru pasionații de filosofie și cultură.

O istorie a instituirilor filosofice, istoria greacă este, de aceea, şi a limbajului, poate chiar, mai cu seamă. Peste „stratul” grec, ce-i drept, aveau să se aşeze altele; dar acela rămâne de întemeiere şi transmite fără întrerupere mesaje. De aceea, într-un fel, un „dicţionar” este şi o căutare a stratului prim, o reîntoarcere la el, pornind de la noi şi traversându-le pe toate celelalte care s-au suprapus. Aceasta a făcut ca acest „dicţionar” să fie cu predilecţie de termeni. Cei mai mulţi au fost „traduşi” deci, s-a pornit de la forma impusă de istorie (prin medierea latină, hotărâtoare).

Orice traducere este o interpretare, şi ca oricare, mai potrivită sau nu. Altă limbă poate fi când mai puţin „încăpătoare” când prea „încăpătoare”. Traducerea poate să îmbogăţească ori, dimpotrivă, să sărăcească. Traductio la romani era şi trecere pe sub arcul de triumf (Ausonius), dar şi pe sub „furcile caudine”: ad traductionem nostram, spre ruşinea / compromiterea noastră (Seneca).

Fie pentru una, fie pentru alta, reîntoarcerea la stratul prim, de întemeiere, este necesar, fiind folositor. Unii termeni sunt mai greu de tradus, dacă nu chiar intraductibili. Chiar au intrat întocmai în limbaj. Apeiron, nous, lógos, idéa, eidos, khóra, phronesis sunt doar câţiva dintre cei mai greu de echivalat, fără riscuri de inadecvaţie (prin sărăcie sau adăugire). Este, de aceea, chiar bine să rămânem la forma primară. De aici şi păstrarea celor mai mulţi termeni de acest fel în expresia lor greacă.

Gheorghe Vlăduțescu

Atât în formă, cât și în conținut, această carte este o creație editorială de seamă realizată de cunoscutul academician Gheorghe Vlăduțescu, specializat în filosofia din Grecia Antică.