Floarea de loldilal

„Nesocotind ritualurile şi stârnind rumoare în rândul asistenţei scandalizate, îmi oferă o floare de loldilal. O iau mulţumindu-i din ochi şi, fără să-mi pese că aş putea fi muşcat, îmi afund nările în ea, îi sorb cu nesaţ parfumul, singurul care poate învinge putoarea de latrină înconjurată de hoituri ce mi se pare că – sau chiar a luat în stăpânire iubitul meu Oraş.“