Tatiana Tibuleac revine, in forta, intr-un alt context si la un alt nivel, la tema materna, a copilului iubit/neiubit, a consecintelor tragice ale ”neiubirii”, a remuscarii, intr-o carte la fel de tulburatoare ca si Vara in care mama a avut ochii verzi.
Orfana care descopera un Chisinau multicultural a fost infiata dintr-un orfelinat satesc de o femeie singura si ambitioasa, care vrea sa-i ofere un viitor prosper ori poate cumparata ca mana de lucru si exploatata la fel de nemilos ca in romanele lui Dickens?
Intrebarile te urmaresc si dupa lectura pasionanta a acestui roman de formatie a unei fete care creste intre doua limbi si doua culturi, in anii cand se schimba frontierele si sistemele politice.
Gradina de sticla reconfirma intrarea in literatura de azi unei scriitoare pe cat de talentate, pe atat de inteligente, care stie sa alieze cruzimea observatiei si compasiunea fata de suferinta, scotand la iveala tragedia destinelor si frumusetea vietii. - Gabriela Adamesteanu