Legende sau basmele romanilor

Numele lui Ispirescu se identifica cu Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, cu Balaurul cu sapte capete si, indiscutabil, cu capodopera lui, Praslea cel voinic si merele de aur.

De un veac si jumatate parintii le citesc copiilor povestile tipografului bucurestean, profesorii de literatura romana le explica elevilor semnificatiile culturale ale personajelor si ale actiunilor acestora, iar filosofii le generalizeaza mesajul.

Nu exista vreun alt basm romanesc decat Tinerete fara batranete si viata fara de moarte asupra caruia sa se fi oprit atatia comentatori, de la cel ingenuu romantic al lui Eminescu si sfarsind cu cel ingenuu modern al lui Noica.

Lucian Pricop

Legende sau basmele romanilor (1882) – Tinerete fara batranete si viat afara de moarte, Ileana Simziana, Broasca testoasa cea fermecata, Aleodor imparat, Insir-te margaritari, Praslea cel voinic si merele de aur, Fata saracului cea isteata, Balaurul cel cu sapte capete, Zana zanelor, Greuceanu, Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat, Ciobanasul cel istet sau turloaiele blendei, Pasarea maiastra, Gainareasa, Fata mosului cea cuminte, Cele trei rodii aurite.

Cuprinsul acestui volum a fost dictat de prezenta basmelor lui Ispirescu în bibliografia scolara de ciclu primar si gimnazial. […}

Pentru ca multe dintre basme sunt într-o circulatie libera dar, imperfecta editorial, am ales sa reluam la finalul fiecarui text inclusiv elementele de atribuire pe care le face culegatorul Ispirescu si le completeaza îngrijitorul editiei.