In anul 1944, anul deportării sale la Auschwitz, Elie Wiesel avea cincisprezece ani, trăia într-o comunitate de evrei unită din Sighet și încă mai credea cu fervoare în Dumnezeu. Apoi, după ce trupele naziste preiau controlul asupra orașului, viața comunității evreiești se schimbă dramatic, iar tânărul Elie va trăi cu groază realitățile ghetoului și apoi pe cele din lagărele de exterminare naziste. Mama și sora lui mai mică sunt ucise chiar în seara în care ajung la Auschwitz, în timp ce el și tatăl lui vor cunoaște zi de zi, până la eliberare, toate ororile dezumanizării.
"Proza lui Wiesel este măsurată și chibzuită, căci exagerările ornamentale n-ar fi potrivite pentru un asemenea subiect. Totuși, uneori, descrierile sunt atât de frapante încât precizia lor tăioasă îți taie respirația." The Guardian