×

Doar azi e Ziua Internațională a Cărții și ai 2+1 la toate cărțile în stoc de pe site și din librării!

4.9 / 10 (7 voturi)
NaN
Limba:
Romana
Data publicarii:
2020
Editura:
Tip coperta:
Paperback
Nr. pagini:
336
Colectie:
ISBN:
9789734681990
Dimensiuni: l: 10.6cm | H: 18cm

2495
Livrare în 24h! (a doua zi) În stoc

Preț valabil exclusiv online!
Împachetare cadou gratuită!
Transport gratuit peste 150 de lei.
Retur gratuit în 14 zile.
Ai întrebări? Contactează-ne!
Descriere

Premiul Festivalului Primului Roman de la Chambéry, Franța, ediția 2020
Premiul Tînărul Prozator al anului 2019
Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, ediția 2019, la secțiunea Proză

Romanul descrie viața unei familii dintr-un orășel de provincie care se confruntă cu moartea unuia dintre cei doi copil. Încercările familiei de a se adapta la noua situație coincid cu transformarea societății românești, cea mai mare parte a acțiunii fiind plasată în perioada postcomunistă. Ioana Negrilă, eroina romanului, este o fetiță prinsă între întîmplările copilăriei, neputința de a-și ajuta fratele și nevoia de a trece peste moartea lui. Împreună cu Tudor, un vecin de vîrsta ei, încearcă să afle ce s-a întîmplat cu fratele ei, mort la un centru de îngrijire a unor persoane cu dizabilități, dar nu reușește să găsească nici o pistă verosimilă. Lumea cartierului, familia extinsă, deteriorarea relației dintre părinți aduc resemnarea în fața morții abia în perioada adultă.

„Povestea Ioanei Negrilă, protagonista acestui roman, este marcată de două evenimente traumatizante. În copilărie, boala fratelui ei mai mic o privează de atenţia părinţilor, făcînd-o să se simtă neglijată. După moartea lui Florinel, în perioada adolescenţei, atunci cînd lucrurile par să reintre în normal, părinţii se despart. Urmarea este că, ajunsă la maturitate, Ioana trăieşte singură, convinsă că orice încercare de a-şi întemeia o familie este sortită eşecului. Cititorului nu-i va scăpa, fireşte, faptul că datele biografice ale personajului coincid cu cele ale autoarei. Naraţiunea la persoana întîi îi va sugera, în plus, că schimbarea de nume e menită să prezinte ca ficţiune o experienţă de viaţă strict autentică. Ar fi însă o greşeală să reducem romanul la faptele de la care a pornit. În primul rînd, ca povestitoare, Ioana nu se confundă cu personajul omonim, ea istorisind cu vervă anecdote despre nenumărate alte personaje. În al doilea rînd, există, de fapt, nu una, ci trei «Ioane» cu voci distincte: fetiţa naivă, adolescenta orgolioasă şi femeia matură, care îşi rememorează viaţa. Principala calitate a romanului, remarcabilă pentru un debut, constă în această extraordinară mobilitate a punctului de vedere. Caracterul autobiografic rămîne important, dar se cere înţeles ca o construcţie-de-sine în care, paradoxal, personajul preia iniţiativa.” (Ovidiu Verdeş)

Diana Bădica (n. 1985, Slatina) a absolvit facultăţile de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. În 2012 a participat la primul curs de creative writing ţinut de Florin Iaru şi Marius Chivu. A colaborat la romanul colectiv Moş Crăciun & Co. (Editura ART, 2012) şi a debutat cu volumul de poezie Enşpe mii de dimineţi (Casa de pariuri literare, 2014). A publicat proză scurtă în revistele Iocan, Familia şi Observator cultural, precum şi articole în Dilema veche şi Decît o Revistă. Romanul Părinţi a fost distins cu Premiul Festivalului Primului Roman de la Chambéry, ediţia 2020, Premiul Tînărul Prozator al anului 2019 şi Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei 2019, la secţiunea Proză.

Recenzii și comentarii

Nota 8

de CRISTINA FLOROAICA | 17/03/2024 20:14

Știu că-i deja ceva vâlvă în jurul acestei cărți și că unii o și compară cu "Pacienta tăcută". Iar dacă ar fi să mă leg de asta, cred că "Anna O" mi-a plăcut un pic mai mult. Dar nu m-a dat complet pe spate și au fost câteva lucruri ce m-au deranjat. În primul rând, pentru mine, cartea asta a fost prea lungă. Atât ca număr de pagini, cele 528, dar și pentru că s-a simțit lungă, când am citit-o și nu de puține ori mi s-a părut că se învârte în cerc, se mișcă încet și mă făcea să nu mai am răbdare. Da, am înțeles că la început e lentă, poate intenționat, până cunoști pe toată lumea, până intri în atmosferă și durează ceva până crește suspansul, până se așează piesele de domino și încep să cadă. Și nu m-ar fi iritat așa tare, dacă scriitura m-ar fi prins. Doar că apoi, ce să vezi, și pe la jumătatea cărții, dar și spre final m-am lovit de aceeași problemă. Pagini întregi de gânduri, lentoare, momente de-un calm uscat, băgate între bucăți de acțiune și clipe în care îți simțeai inima în gât. Ceea ce e bine să ai într-o carte, mai ales un thriller. Însă aici nu s-au potrivit, așa cum au fost scrise, și nu mi s-a părut echilibrată povestea deloc. Nu mi-a dat impresia de-un întreg, străbătut de-un curent care să mă plimbe ușor de la prima pagină și până la ultima. Ci au fost mai mult ca niște platforme legate între ele cu ață și eu sărind de la una la alta, împinsă de dorința de a știi, de a vrea să rezolv misterul înaintea personajelor și a de a găsi vinovatul. Dar în ciuda acestor minusuri, mi-au plăcut mult personajele, combinația de trecut, prezent și alte elemente (ca să nu dau spoilers), toate intorsaturile de situație și dezvăluirile. Și chiar și finalul. Final pe care nu l-am ghicit și n-am reușit nici să aflu cine era vinovatul. Am fost extrem de aproape, dar apoi am ales persoana greșită. Fapt care sincer m-a bucurat foarte tare. Uitându-mă în urmă acum pot să văd cum și de ce, dar atunci am fost oarbă și prea prinsă în firele și bănuielile mele. Aș spune că dacă vrei acțiune, suspans, multe întorsături de situație și o carte ce se joacă un pic cu mintea ta, atunci citește-o. Însă, trebuie să ai și multă răbdare! Recunosc că-n primele capitole mă întrebam de ce nu mai bine citesc altceva, căci nimic nu-mi ținea ochii pe pagină, dar apoi începe să se schimbe. Deci să știi dinainte că e una din poveștile alea care au nevoie să crească și nici nu se grăbesc. Posibil să nu-ți pară chiar așa lentă, dacă îți place stilul autorului și indiferent cât te-ar interesa nu te vei simți deconectat mare parte din timp, cum m-am simțit eu. Pentru mine, scriitura e cel mai mare minus la cartea asta și știu că e subiectiv. D-asta și sper ca tu și alții să aveți o experiență diferită. Din punct de vedere al misterului, al execuției dezvăluirilor și felul în care autorul s-a jucat cu perspectivele și cu indiciile, făcându-mă să mă simt pe drumul cel bun și totuși să o iau pe lângă, mie mi s-a părut o carte bună. Și aproape credibilă, deși am reținerile mele să zic asta, căci sunt încă lucruri asupra cărora aș fi vrut aruncată mai multă atenție. Dar, una peste alta, sunt mulțumită. E "Anna O" cel mai bun thriller pe care l-am citit anul asta? Sau vreodată? Aș spune că nu. Dar e unul destul de bun, pe care l-aș recomanda și care cred că, indiferent că-ți place sau nu, va fi subiect de discuție atât cu cititorii înrăiți (iubitori de thriller și nu numai), dar și cu oamenii ce citesc rar, dar vor dori să știe care-i faza cu cartea asta. Iar eu, cu siguranță, o să-mi țin ochii pe acest autor și sigur mai citesc de la el.

Adaugă o recenzie
Trebuie să te autentifici pentru a adăuga comentarii/recenzii.