Sarmanul Dionis

Era noapte si ploaia cadea marunta pe stradele nepavate, stramte si noroioase, ce trec prin noianul de case mici si rau zidite, din care consista partea cea mare a capitalei Romaniei, si prin baltile de noroi, ce improscau pe cutezatorul ce se incredea perfidelor unde, treceau niste ciubote mari, carora nu le-ar fi pasat nici de potop - cu atat mai vartos ca aveau turetci, care ingropau in ele pantalonii individului continut, indata ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru disparea prin siroaiele ploaiei, care detera capului sau aspectul unui berbece plouat, si te mirai ce mai rezista torentelor de ploaie: hainele lui ude sau metafizica. De prin crasme si pravalii patrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari si nespalate, o lumina murdara, mai slabita inca prin stropii de ploaie ce inundase sticlele.