Singuratatea la puterea „n”

Versurile pe care le scrie Rafila Radu comunică unele cu altele, în afara și din interiorul poemelor în care ele se cuprind. Cele câteva teme mari, „înalte”, și subiectele lirice pe care autoarea le marchează în proximitatea lor sunt caracteristice în egală măsură pentru fiecare text și pentru volumul în ansamblul lui. Peste tot, un discurs al inteligenței și sensibilității, al atenției la realitate și la stările interioare, al rememorării nostalgice și al proiecției… se desfășoară parcă de la sine, pe câte o pagină de poezie autentică.
La final, cititorul va simți impulsul de a reveni asupra unor poeme deja parcurse, semn că pariul autoarei cu ea însăși nu a fost pierdut, ci câștigat. Daniel Cristea-Enache