Cartea prezință destinele a trei personaje Alfredo, Andrea și Fabio. ,,Am făcut-o pentru binele tău!”, ,,Am făcut-o pentru binele lui!”, formule care se regăsesc în titlul cărții, sunt folosite des în viața reală, însă ascund de multe ori ati-tudini si fapte reprobabile – minciună, aroganță, egoism sau amăgire. Acestea sunt ,,micile crime” săvârșite în numele iubirii, pe care le redă Gianna Schelotto.
Alfredo, protagonistul primei povești, află că a fost adoptat când avea trei ani, după ce el și fratele lui fuseseră abandonați de mama lor. Andrea, personajul central din cea de-a doua poveste, este pus de tatăl său în fața unei realități neplăcute. În ultima poveste, Fabio, un avocat influent, de aproape șaizeci de ani, se confruntă cu perspectiva inevitabilei sale decăderi după ce află că ar putea suferi de Alzheimer.
Unii greșesc prin faptul că dezvăluie, alții greșesc prin faptul că ascund: s‑ar zice că situația e fără ieșire. Dar nu faptele individuale sunt cele care produc daune ; ceea ce riscă să creeze fracturi profunde este ideea că, de fapt, copiii sunt un fel de prelungire a noastră, o proprietate exclusivă de care putem dispune oricum.
Orice faptă, declarată sau ascunsă, prin care încercăm să determinăm persoanele să‑și schimbe idei, aspirații și sentimente este o manipulare, chiar dacă se naște din dorința sinceră de a aduce beneficii sănătății celuilalt sau de a‑i susține bunăstarea.
În relațiile „sănătoase“, schimbările și dezvoltarea au loc nu fiindcă cel puternic a reușit să‑l convingă pe cel slab, ci numai pentru că ne‑am transformat luând de la celălalt și dând de la sine, în mod spontan, experiențe, emoții, vise.