De bună seamă, poate să pară puţin caraghios să-l prefaţez pe Creangă şi, dacă ar fi fost vorba despre o ediţie obişnuită, m-aş fi ferit ca dracul de tămîie să fac aşa ceva. Îndrăznesc să scriu aceste cuvinte numai pentru că este vorba despre transpunerea minunatelor scrieri al humuleşteanului într-un alt limbaj, cel al imaginii desenate. Şi am avut norocul să găsim în Şerban Andreescu un grafician care-l are pe Creangă nu doar în vîrful peniţei ci şi, aş spune, în sânge.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă este una dintre cele mai frumoase cărţi ale copilăriei din întreaga istorie a literaturii lumii. Dar nu este, în primul rând, o carte pentru copii, o carte care să se citească uşor. Stilul elaborat, abundenţa de arhaisme şi regionalisme, bogăţia de expresii populare, ca şi distanţa de aproape o sută cincizeci de ani dintre cele două vârste ale culturii române, o fac mai degrabă accesibilă adulţilor şi tinerilor cultivaţi. Şi nici Povestirile nu sunt o lectură uşoară.
Pe de altă parte, aventurile prin care trece Nică, copilul de pe malurile Ozanei „cea frumos curgătoare”, nu sunt mai puţin palpitante decât cele prin care trec Tom Sawyer şi Hucklebbery Finn, puştii de pe malurile maiestuosului Mississippi şi pot atrage interesul cititorilor de la cele mai mici vârste.
Cu acest gând a plecat la drum echipa noastră, când a conceput proiectul acestei ediţii a Amintirilor… în formă de bandă desenată. Amintirile…, însoţite de Povestiri, vor fi urmate de un volum, în aceeaşi formulă, de dicat Poveştilor. Această interpretare grafică a operei marelui povestitor nu urmăreşte să înlocuiască lectura minunatei sale literaturi ca atare, ci numai să pregătească cititorul foarte tânăr pentru o mai bună întâlnire cu textul lui Ion Creangă, povestitorul nepereche plecat din Humuleştii Neamţului.
Liviu Antonesei
12 Februarie 2013, în Iaşi