RUI ZINK (născut în anul 1961) este profesor universitar la Universidade Nova din Lisabona şi unul dintre cei mai importanţi scriitori portughezi contemporani. Autor al mai multor cărţi de eseuri şi ficţiune, printre care se evidenţiază Apocalipse nau (1966), Hotel Lusitano (1987), O Suplente (Banca de rezerve, 1999), Os Surfistas (2001) şi cărţile de nuvele A Realidade agora a Cores (1988) şi Homens-Aranhas (1994), semnează, de asemenea, articole de presă şi traduceri literare. Rui Zink a primit Premiul PEN Club Portughez pentru romanul Dádiva Divina (2005) şi a reprezentat Portugalia la diverse evenimente literare internaţionale, cum ar fi Bienala de la São Paulo, Târgul de Carte de la Tokio şi Edinburgh Book Festival.
Banca de rezerve este un roman care se construieşte în jurul unei întâmplări tragice, accidentul mortal al unui copil de patru ani, ce dezlănţuie o furtună de reacţii succesive. O tragedie care se extinde dincolo de legăturile de rudenie proxime. Accidentul în sine serveşte drept un sinistru şi lugubru pretext pentru introspecţii şi devoalări ale diverselor personaje, faţă de ele însele şi faţă de ceilalţi, în cadrul unor raporturi complicate, într-un joc psihologic periculos şi extenuant. Catastrofa iniţială dezlănţuie un şir întreg de alte catastrofe personale, existente deja în stare latentă şi care aşteptau parcă un moment „propice“ pentru a ieşi la suprafaţă.
Romanul lui Rui Zink este o carte pasionantă, scrisă într-un ritm alert, cu talent şi umor şi care se citeşte pe nerăsuflate, oferind multiple registre de lectură; poate fi deopotrivă considerat roman de dragoste sau roman poliţist; este o carte despre moarte şi despre viaţă, despre disperare şi speranţă, despre cădere şi despre ridicare. Oferă cititorului român prilejul de a cunoaşte o operă din genul noului roman portughez.
Anca Milu-Vaidesegan
„Este posibil să ai o perspectivă inovatoare asupra unor lucruri banale? Da. Asta face Rui Zink.“
Tiago Damiao, Atlântico