Despre carte:
Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.
Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.
Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este incarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica.
Sergiu Al-George
*
<<Literatura sapientiala hindusa reprezinta un inepuizabil izvor de spiritualitate. Printre aceste texte fundamentale se numara si Bhagavad-Gita sau "Cintecul celui Preafericit" (ori, daca preferati, "Cintarea Domnului"). Bhagavad-Gita constituie partea centrala a marelui poem epic sanskrit Mahabharata, redactat intre secolele V si II i. Hr.. Text de capatii al hinduismului, Mahabharata este considerat drept un compendiu genial al intregii doctrine vedice, fiind structurat in 18 sectiuni. Bhagavad-Gita nareaza faptele de glorie ale razboiului dintre fiii regelui Pandu si razboinicii Kauravas. Pe cimpul de bataie de la Kurukshetra, printii Arjuna si Bhagavat sint pregatiti sa-si conduca ostile in batalie. Arjuna (incarnare a lui Krishna) ii zareste insa incolonati in armata adversa pe multi din familia sa, de unde si o apasata dilema morala. Krishna, al optulea avatar al zeului Vishnu (manifestare a principului Brahman), trebuie sa-l infrunte pe printul Arjuna, cel care se indoieste insa de morala care-i dicteaza sa-si atace rudele incolonate sub stindardul lui Kaurava. Dincolo de poveste, poemul ca atare, structurat in 700 de distihuri, confera temeiul filosofiei si practicii Hatha Yoga, cea mai raspindita forma a disciplinei yoga in Occident.
Potrivit marelui orientalist roman Sergiu Al-George, Bhagavad-Gita reprezinta "cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sint asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcedentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya), teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii". Oricum, sa subliniem faptul ca scolile gimnasticii spirituale yoghine datoreaza imens acestui poem mistic, care a vulgarizat prescriptiile si principiile acestei filosofii sapientiale intr-o limba poetica fara cusur, transfigurind in cheie universala liniamentele spiritualitatii hinduse.>>
Valentin Protopopescu, realizator emisiune "Texte si Pretexte", Radio Romania Cultural