Ca o piatra in riu

Ca o piatră în rîu este cel mai autobiografic roman al lui Mauro Corona. În parte bildungsroman, în parte căutare a sensului existenţei, cartea urmăreşte destinul unui sculptor în lemn pasionat de scris şi de alpinism. Crescut într-o sărăcie lucie, într-o familie în mare măsură disfuncţională, în care trei fraţi – viitorul sculptor fiind cel mai mare – supravieţuiesc cu greu brutalităţii şi umilinţelor tatălui, acesta urmează cu încăpăţînare drumul aspru pe care şi l-a ales. Mai tîrziu, devenit sculptor recunoscut, protagonistul romanului îşi trăieşte viaţa urmărit de traumele copilăriei, la care se adaugă în chip straniu păcatele strămoşilor. Brutal, alcoolic, pasionat de escalade pe munţi, el cunoaşte succesul după multă trudă doar pentru a se retrage în ultimii ani de viaţă într-o cabană de munte ce seamănă foarte bine cu casa copilăriei. Aici trăieşte o iubire tomnatică şi misterioasă şi tot aici se confruntă cu o taină ce îl bîntuie pînă la moarte. O carte ce degajă o tensiune uneori aproape insuportabilă, Ca o piatră în rîu este şi o meditaţie asupra destinului, cu o poveste care alunecă imperceptibil în fantastic, ţinînd treze atenţia şi curiozitatea cititorului pînă la ultima pagină.

„Corona este un poet al lemnului, al misterului său dureros şi pasional... El sculptează limba ca pe un trunchi: mîna iscusită elimină tot ce e inutil, tot ce e de prisos, şi astfel apar trăsăturile, chipurile, corpurile, poveştile. Poveştile sale au autoritatea unei fabule în care miraculosul se impune cu o simplitate absolută, graţie mărturiilor vieţii de zi cu zi. În ele există o comuniune cu natura, cu fluxul tainic şi neîntrerupt al vieţii, precum şi o singurătate infinită şi neînfricată.” (Claudio Magris)

„Mauro a explorat asiduu întunecimea. El povesteşte despre izolare, mizerie, mînie, violenţă asupra femeilor şi animalelor, despre alcool, care îi înnebuneşte pe bărbaţi şi în cele din urmă îi ucide, despre sentimentul trădării într-o lume înfrîntă, pe cale de dispariţie. Dar tot el ne oferă pagini luminoase atunci cînd scrie despre copaci şi animale sălbatice, despre lemn, piatră, pîraie, zile petrecute în pădure, singur sau alături de prieteni, despre muntele care se îngrijeşte de oameni.” (Paolo Cognetti)

„Ca o piatră în rîu e povestea unei iubiri. Povestea unei călătorii. Povestea celor care au învăţat că uneori lucrurile se schimbă numai dacă schimbi modul în care le priveşti.” (Letteratu)