Pe stradă și prin studiouri de televiziune, oamenii îi zic „domn´ professor“. Lui Cristian Preda, din câte știu, acesta este apelativul care-i place cel mai mult. Pe bună dreptate, căci i se cuvine pe deplin, n-ar vrea să-l piardă în ruptul capului. Cred că a scris această carte ca pe o încercare de a și păstra identitatea profesională și intelectuală. Cristian Preda a putut-o scrie, text cu text, pentru că a decis să nu se piardă pe sine în lupta de șacali debusolați cu orgolii de lei strategici zisă, pe la noi, politică. Iar Când un intelectual face politică, este aproape imposibil să mai fie el însuși. Lucid, Cristian Preda face un efort admirabil să păstreze viu ceva ce politica ucide: inteligența onestă și privirea firească. De-ar fi doar asta, cartea tot interesantă ar fi, doar că e mai mult. Aici, Cristian Preda nu salvează doar pe profesorul care este, ci pe intelectualul care a fost.
Se tot spune că un intelectual care își pierde capacitatea de a fi uimit de lumea din jur și-a pierdut spiritul. Ești viu intelectualmente dacă lumea te uimește zi de zi, ceas de ceas, fotogramă cu fotogramă , căci aceasta e condiția fundamentală pentru a o putea înțelege. Tocmai asta ucide haina însângerată de Nessus a politicii în intelectualii care îi devin slujbași — îi transformă din ființe cu splendide însușiri de uimire în indivizi cerți și strâmți. De la Platon la Jeanne Hersch, legătura dintre uimire și gândire a fost definitiv dovedită. Cartea aceasta nu doar relegitimează un excelent profesor, ci regenerează în Cristian Preda ceva mult mai puternic și mult mai frumos: forța uimirii proaspete. Cristian Preda a dorit să ne facă să nu uităm că e profesor și a reușit mult mai mult recuperându-și spiritul. Și de aceea, cartea este o bucurie.
Sever Voinescu
Cristian Preda ne propune o carte vie și provocatoare, în sensul cel mai bun al cuvântului. Scriitura sa, mereu inteligentă și erudită, dar în egală măsură de o admirabilă accesibilitate, te ține în priză, te face să te întrebi, să reflectezi, să-ți mobilizezi spiritul critic. Avem aici o carte exemplară ca știință politică aplicată, dar și ca o fenomenologie, alertă și pătrunzătoare, a chipurilor, adeseori năucitoare, ale tranziţiei românești. Chiar dacă numeroase trimiteri din acest volum nu sunt direct legate de România, ele sunt în fapt reflecții despre democrație, libertate, constituționalism, deci au implicit valoare analitică și interpretativă pentru cazul românesc. Mai mult, tocmai perspectiva comparativ-globală îi conferă cărții profesorului Preda o durabilă pertinență.
Vladimir Tismăneanu
CRISTIAN PREDA este profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, unde predă din 1992. A publicat mai multe volume despre evoluţia gândirii politice româneşti (Modernitatea politică şi românismul, Nemira, 1998; Occidentul nostru, Nemira, 1999; Staulul şi sirena. Dilemele unui marxist român, Nemira, 2002; -Contribuţii la istoria intelectuală a politicii româneşti, Meridiane, 2003), despre istoria liberalismului (Le libéralisme du désespoir. Tradition libérale et critique du totalitarisme dans les années 1938-1960, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000; Liberalismul, Humanitas, 2003; Mic dicţionar de gândire politică liberală, Humanitas, 2004), precum şi despre sisteme electorale şi politica românească (Tranziţie, liberalism şi naţiune, Nemira, 2001; România postcomunistă şi România interbelică, Meridiane, 2002; Partide şi alegeri în România postcomunistă, Nemira, 2005; Regimul, partidele şi sistemul politic din România, Nemira, 2008 — împreună cu Sorina Soare; Eseuri politice, Nemira, 2009). A tradus, de asemenea, în română autori precum Constant, Guizot, Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. Cele mai recente apariţii: Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 până în prezent, Polirom, 2011, Democratizzazione in Romania. Regime, partiti e sistema de partiti, Aracne Editrice, Roma, 2012 (împreună cu Sorina Soare), Introducere în ştiinţa politică, ediţia a doua, Polirom, 2013.