Muntii Inalti ai Portugaliei

In Lisabona anului 1904, tinarul Tomas descopera un jurnal vechi. Acesta lasa sa se intrevada existenta unui artefact extraordinar care – daca va fi gasit – va redefini istoria. La volanul unuia dintre primele automobile aparute in Europa, tinarul porneste in cautarea acestei comori stranii. Treizeci si cinci de ani mai tirziu, un medic din Lisabona, pasionat de romanele politiste ale Agathei Christie, face autopsia unui cadavru si se gaseste in fata unui mister de nepatruns, consecinta cautarilor lui Tomas. Aproape jumatate de secol mai tirziu, in 1981, un senator canadian se retrage intr-un sat din Muntii Inalti ai Portugaliei, indoliat dupa moartea sotiei sale. Are insa o companie dintre cele mai neobisnuite: un cimpanzeu. Si aici, in acest sat, indelunga cautare se va incheia intr-un mod cu totul neasteptat.

Un roman obsedant despre dragoste si suferinta pierderii celor apropiati, plin de tandrete, umor si nesfirsite surprize, o explorare fascinanta a sufletului omenesc.

„Faceti bagajele: la cincisprezece ani dupa Viata lui Pi, Yann Martel ne poarta din nou intr-o lunga calatorie. Scriitura sa n-a fost niciodata mai fermecatoare, o combinatie de suav deloc siropos si tragedie deloc melodramatica.” (The Washington Post)

„Sintem norocosi sa avem printre noi scriitori extraordinari care, in operele lor de fictiune, mediteaza asupra unui paradox la care este imperios necesar sa reflectam – diferenta ireconciliabila si, in acelasi timp, legatura indestructibila dintre om si animal, care face imposibila autoalienarea noastra de lumea inconjuratoare.” (Ursula K. Le Guin)

„Felul in care Yann Martel zugraveste durerea pierderii celor apropiati este autentic si tulburator, dar maniera in care autorul o contextualizeaza in raport cu religia confera romanului o dimensiune in plus. Scriitura lui Martel este imbogatita si potentata de abundenta si complexitatea simbolisticii la care recurge (una ce trimite la Iov, la Sf. Petru, la Toma Necredinciosul si la parabolele lui Isus) si de sondarea posibilitatilor religiei de a oferi alinare.” (The Telegraph)