Nuntile regale de la Carol I la Principele Nicolae Colectia REGALa vol. XIII - Dan-Silviu Boerescu
Căsătoria și nunta fostului Principe Nicolae cu Alina Binder, deși a ridicat unele de semne de întrebare din partea curentului monarhist român și se petrece pe fondul răcirii relațiilor cu Casa Regală a României, vine să completeze o istorie veche de aproape un secol și jumătate, începută în anul 1869, o dată cu uniunea maritală a Principelui Carol al Principatelor Române Unite (viitorul Rege Carol I, întemeietorul dinastiei autohtone) cu Principesa Elisabeta von Neuwied, dintr-o familie princiară germană.
Primele festivități maritale regale cu adevărat memorabile sunt considerate, însă, nunta de argint a Suveranilor României, Carol I și Elisabeta, desfășurată la București în 1894, precedată de nunta Principelui Moștenitor Ferdinand cu Prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a Reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, petrecută pe 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, în Germania. Au urmat alte și alte ceremonii, care au avut loc în contexte istorice diferite, uneori potrivnice, precum nunta în exil a Regelui Mihai I cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, ținută, cu împotrivirea fățișă a Bisericii Catolice (aceasta fiind religia miresei), pe 10 iunie 1848 la Atena, la invitaţia Regelui Paul şi a Reginei Frederica ai Greciei, paji fiind copiii acestora, și ei viitoare capete încoronate, Regina Sofia a Spaniei şi Regele Constantin al Elenilor…
‒ Un secol și jumătate de nunți în Familia Regală a României
‒ ceremonie „amânată” 25 de ani - Carol I și Elisabeta
‒ Ferdinand și Maria – o căsătorie necesară și o relație neconvențională dar care au dus la nașterea României Mari
‒ O speranță dinastică irosită – nunta Principelui Carol al României cu Principesa Elena a Greciei
‒ Cea mai frumoasă poveste: de la nunta în exil la nunta de diamant – Mihai I și Ana de Bourbon-Parma
‒ O eră nouă - nunta Principesei Margareta cu Radu Duda
‒ Ex-Principele Nicolae și Alina Binder – un capitol special în epopeea nunților din Familia Regală
COLECȚIA REGALĂ (25 VOLUME)
Istoria modernă a României (1866-1947 și, în fapt, până în prezent) este imposibil de înțeles fără analiza istoriei Casei Regale a României, ale cărei personaje, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac și jumătate al Principatelor, Regatului și – vai! – Republicii Populare/Socialiste sau, revenind în vâltoarea clipei, al unei Românii fără de noimă și identitate precisă, parcă mereu pierdută în caruselul european și mondial.
Fără contribuția novatoare a Casei Regale nu se știe când și cum România ar fi putut trece din feudalismul întârziat direct în epoca modernă, cum fără acțiunile inspirate și deciziile înțelepte luate (uneori, contra inimii și a glasului sângelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand și Regina Maria) niciodată nu s-ar fi putut înfăptui, la 1 Decembrie 1918, unica Românie Mare.
Recunoscând rolul istoric jucat de cele cinci generații ale Familiei Regale a României, nu putem să le negăm acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternității!), de ființe învestite nu doar cu prerogativele dinastice ci și cu atributele lor pur umane, care au creionat și personalitățile puternice ale unor ființe adesea pătimașe și chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus să le idealizăm în vreun fel. Din amalgamul de trăsături, uneori destul de greu de armonizat, au reieșit figuri luminoase, fascinante și, în ciuda locurilor comune livrești, absolut surprinzătoare. Vă invităm să le devoalăm împreună în filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale cărților din Colecția REGALĂ!
Primele festivități maritale regale cu adevărat memorabile sunt considerate, însă, nunta de argint a Suveranilor României, Carol I și Elisabeta, desfășurată la București în 1894, precedată de nunta Principelui Moștenitor Ferdinand cu Prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a Reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, petrecută pe 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, în Germania. Au urmat alte și alte ceremonii, care au avut loc în contexte istorice diferite, uneori potrivnice, precum nunta în exil a Regelui Mihai I cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, ținută, cu împotrivirea fățișă a Bisericii Catolice (aceasta fiind religia miresei), pe 10 iunie 1848 la Atena, la invitaţia Regelui Paul şi a Reginei Frederica ai Greciei, paji fiind copiii acestora, și ei viitoare capete încoronate, Regina Sofia a Spaniei şi Regele Constantin al Elenilor…
‒ Un secol și jumătate de nunți în Familia Regală a României
‒ ceremonie „amânată” 25 de ani - Carol I și Elisabeta
‒ Ferdinand și Maria – o căsătorie necesară și o relație neconvențională dar care au dus la nașterea României Mari
‒ O speranță dinastică irosită – nunta Principelui Carol al României cu Principesa Elena a Greciei
‒ Cea mai frumoasă poveste: de la nunta în exil la nunta de diamant – Mihai I și Ana de Bourbon-Parma
‒ O eră nouă - nunta Principesei Margareta cu Radu Duda
‒ Ex-Principele Nicolae și Alina Binder – un capitol special în epopeea nunților din Familia Regală
COLECȚIA REGALĂ (25 VOLUME)
Istoria modernă a României (1866-1947 și, în fapt, până în prezent) este imposibil de înțeles fără analiza istoriei Casei Regale a României, ale cărei personaje, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac și jumătate al Principatelor, Regatului și – vai! – Republicii Populare/Socialiste sau, revenind în vâltoarea clipei, al unei Românii fără de noimă și identitate precisă, parcă mereu pierdută în caruselul european și mondial.
Fără contribuția novatoare a Casei Regale nu se știe când și cum România ar fi putut trece din feudalismul întârziat direct în epoca modernă, cum fără acțiunile inspirate și deciziile înțelepte luate (uneori, contra inimii și a glasului sângelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand și Regina Maria) niciodată nu s-ar fi putut înfăptui, la 1 Decembrie 1918, unica Românie Mare.
Recunoscând rolul istoric jucat de cele cinci generații ale Familiei Regale a României, nu putem să le negăm acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternității!), de ființe învestite nu doar cu prerogativele dinastice ci și cu atributele lor pur umane, care au creionat și personalitățile puternice ale unor ființe adesea pătimașe și chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus să le idealizăm în vreun fel. Din amalgamul de trăsături, uneori destul de greu de armonizat, au reieșit figuri luminoase, fascinante și, în ciuda locurilor comune livrești, absolut surprinzătoare. Vă invităm să le devoalăm împreună în filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale cărților din Colecția REGALĂ!