Douăzeci şi opt de poeme rostite de Bacovia în singura sa înregistrare radiofonică
Cuvânt înainte şi note de Bogdan Ghiu
Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, completată cu documentarul Bacovia la Radio, 1929-1957 (cronologie radiofonică de la apariţia Radioului – 1 noiembrie 1928 – până la dispariţia poetului – 22 mai 1957).
„Să-l ascultăm pe Bacovia recitându-şi, recitindu-şi, în amurgul vieţii, propriile versuri. Aşteptarea oricărui consumator de cultură, şi mai cu seamă a oricărui împătimit de poezie este, într-un astfel de caz, enormă, exorbitantă, totală: cine nu visează, nu fantasmează să-i poată auzi pe Shakespeare, Dante, Goethe sau Eminescu rostindu-şi, cu propria lor voce, propriile versuri? Citind marea poezie a lumii, involuntar aproape, automat, nu putem evita să nu încercăm să ne imaginăm vocea poetului, convinşi în mod absolut că «inspiraţia» are forma unei voci lăuntrice primordiale […]. Vocea conţine secretul creaţiei.” (B. Ghiu)
Sumar CD
1. Lacustră 2. Sonet 3. Amurg violet 4. Decembre 5. Note de toamnă (Tăcere... e toamnă-n cetate...) 6. Toamnă 7. Plumb de iarnă (Iarna, de-o vreme, mă duce regretul) 8. Plumb de toamnă 9. Plouă; 10. Nervi de primăvară; 11. Plumb de iarnă (Ninge secular, tăcere, pare a fi bine); 12. Serenada muncitorului; 13. Note de primăvară; 14. Umbra; 15. Cu voi; 16. Liceu; 17. Belşug; 18. Pantofii; 19. Aiurea; 20. În altar; 21. Poemă finală; 22. Spre primăvară; 23. Rar; 24. Amurg; 25. Seară tristă; 26. Note de toamnă (Toamna-n grădină şi-acordă vioara); 27. De iarnă; 28. Vae soli