Romania lui Eminescu

Eminescu a reprezentat, mai reprezintã şi va mai reprezenta încã, pentru mult timp, simbolul naţional central al românismului. Lucian Boia susţine, pe bunã dreptate, cã el a devenit pentru noi românul absolut. În egalã mãsurã clasic şi modern, publicist şi modern, publicist şi poet, reper pentru rostirea româneascã, dar şi pentru cugetarea româneascã, Eminescu exercitã o fascinaţie şi o atracţie permanent pentru un vorbitor al limbii române. În calitate de publicist(deşi este perceput mai puţin de cãtre marele public în aceastã calitate), el constituie un model pentru jurnaliştii români de valoare. Pe de altã parte, dacã odinioarã scrierile de filosofia social-politicã stârneau doar un redus interest, actualmente publicul presimte, intuieşte sau deduce faptul cã ideologiile politice, concepţiile social- politice sau viaţa politicã a cetãţii îi determinã într-o mare mãsurã şi viaţa personalã, din spaţiul privat. Toate aceste lucruri m-au determinat sã încerc sã circumscriu, pe cât se poate, determinantele concepţiei social-politice eminesciene, aşa cum reies ele din publicistica emienscianã..