Colecţia de faţă cuprinde cele mai cunoscute melodii din repertoriul cântareţei, dintre care câteva sunt în varianta în limba franceză, într-o pronunţie impecabilă. Regăsim aici celebrul Mi-am pus busuioc în păr compus de Ion Vasilescu pe versurile lui Nicu Kanner în 1938, special pentru apariţia Mariei Tănase în spectacolul de revistă Constelaţia Alhambrei. Văleleu este o glumă muzicală inspirată din folclorul copiilor din Moldova. Tot din această zonă provine şi cântecul de pahar Bun îi vinul ghiurghiuliu. Dintre cântecele ce aparţin genului de muzică lăutărească de petrecere regăsim binecunoscutul Aseară ţi-am luat basma şi Hai iu, iu de provenienţă incertă. Lume, lume este tot un cântec lăutăresc orăşenesc care vorbeşte despre viaţa trecătoare. Aseară vântul bătea este lansat cu ocazia Festivalului mondial al tineretului de la Bucureşti din 1953 şi reprezintă zona Transilvaniei, iar din Muntenia, Maria Tănase se inspiră şi dă viaţa unui alt cântec de mare success, Ciuleandra. Lăutarii argeşeni au popularizat în localurile din perioada interbelică un cântec de stil nou Trenule, maşină mică, pe care Maria Tănase l-a preluat şi l-a făcut celebru şi Mărie şi Mărioară care a fost cântat şi la radio. Albumul de faţa mai cuprinde şi patru piese care au beneficiat de traducerea în limba franceza făcută cu talent de Nicole Sachelarie. Ele sunt Cine iubeşte şi lasă (La malediction d amour), Iac-aşa (Tien, tien et na!), Uhăi bade (Danse montagnarde) şi Doina din Dolj (Doïna), toate preluate din folclor şi prelucrate de Maria Tănase în stilul ei propriu.
Temistocle Popa spunea despre Maria Tănase: ”Mi-a facut onoarea de a-mi cere să-i compun un cântec. Ideea textului o avea în cap, iar în cele din urmă tot ea a scris textul. Venea tot Bucureştiul s-o vadă şi s-o asculte pe Maria cântând la Obor, în Târgul Moşilor.” Pe poza dăruită de Maria compozitorului, este dedicaţia: “Temi,/ Hai la Moşi,/ La prispa-naltă/ Să-ţi aduci aminte-odată/ De o prietenă devotată. Maria, 1958“. Despre Fărămiţă Lambru, pe care-l iubea ca pe un frate, Maria Tănase spunea: “Numai el se pricepe să mă acompanieze cu adevărat. Mi-a desluşit sufletul ca nimeni altul.”
Esenţa căntecului popular, glasul unic al Mariei, sensibilitatea ei care stăpânea toată gama sentimentelor umane de la veselie până la tristeţe au făcut ca noi să moştenim un tezaur inegalabil de cântece adunate sau prelucrate în perioada anilor 30-60. Talentul ei a ajutat-o să se exprime artistic sub diferite forme ca interpretă de cântec popular, cântareaţă de revistă, artistă de teatru si operetă. A cântat în câteva filme ca de exemplu Ciulinii Bărăganului şi Amintiri din Bucureşti. A efectuat numeroase turnee pe tot teritoriul României şi a avut succese de răsunet în turneele din străinătate: în New York (acompaniată de Orchestra Grigoraş Dinicu), Istanbul sau Iugoslavia şi Bulgaria unde a fost acompaniată de Orchestra Barbu Lăutaru. A început înregistrările cântecelor sale la casa de discuri Columbia, iar in 1937 a debutat la radio. În revista RADIO-Adevărul era catalogata drept “cântăreaţa care s-a remarcat la microfonul românesc“. Mai apoi face înregistrări la Radio şi Televiziune.
A avut şi activitate pedagogică la catedra de cânt popular de la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti. Boala o face să se retragă din activitate chiar în timpul unui lung turneu alături de Taraful Gorjului si soliştii acestuia, al căror îndrumătoare era. Pentru tot efortul ei de a face din cântul popular românesc o perlă a muzicii naţionale si internaţionale a fost răsplătită cu titlul de Artistă emerită şi a primit Ordinul Muncii şi Premiul de Stat. În 1965 Academia Charles Cross îi decernează Grand prix du monde pentru discul editat cu Casa franceză de discuri Le chant du monde. Cele câteva cântece înregistrate de ea în traducere franceză, cu o pronunţie impecabilă, ne-o arată ca o cântăreaţă de talie internaţională.