×

Muguri pe ramuri și -20% la cumpărăturile peste 200 lei, în perioada 14-16 martie, numai pe carturesti.ro.

Ars Alchimica

Sapte tratate in care se vorbeste despre Natura, Stiinta si Arta Spagirica
10.0 / 10 (1 voturi)
NaN
Limba:
Romana
Data publicarii:
2020
Editura:
Tip coperta:
Paperback
Nr. pagini:
256
Colectie:
Traducatori:
ISBN:
5948417190400
Dimensiuni: l: 13cm | H: 20cm

3700
Livrare în 24h! (a doua zi) În stoc

Preț valabil exclusiv online!
Împachetare cadou gratuită!
Transport gratuit peste 150 de lei.
Retur gratuit în 14 zile.
Ai întrebări? Contactează-ne!
Descriere

Ars Alchimica cuprinde 7 tratate de alchimie scrise de Paracelsus in diferite perioade. (Vezi mai jos cuprinsul cartii). Scrierile lui Paracelsus se disting mai ales prin maniera concisa si totodata cuprinzatoare in care sunt expuse ideile. Din acest punct de vedere, ele pot fi comparate cu lucrarile lui Tales, Heraclit, Pitagora, Anaxagora si Hipocrat. Dupa cum spune un discipol al sau:

„In tratatele lui Paracelsus nu exista nicio neclaritate si daca vom urma caile pe care ni le-a aratat, avansand in acelasi timp in domeniul stiintei fizice, vom descoperi cele mai insemnate comori ingropate in locurile pe care ni le-a indicat cu ajutorul baghetei sale magice".

Cu toate ca este posibil sa-l privim pe Paracelsus in lumina oricarei perspective, singura cale de a intelege corect omul si stradania sa este aceea de a evita tendinta de a ignora caracterul mistic in favoarea celui rational, pe scurt, de a accepta dualitatea naturii sale. El a scris foarte mult despre tainele Cabalei si secretele alchimiei si magiei naturale. Pe de alta parte, a fost un sustinator fidel al cercetarii experimentale, criticandu-i vehement si constant pe cei ce refuzau sa scruteze problemele la originile lor si care acceptau cu ochii inchisi autoritatea celor din vechime:

„Am inceput sa-mi desavarsesc arta imaginandu-mi ca nu exista niciun profesor in toata lumea capabil sa ma invete, si ca a trebuit sa capat eu insumi cunostintele in acest scop. Singura carte pe care am studiat-o a fost cartea Naturii scrisa de degetul lui Dumnezeu".

Cercetarile intreprinse de Paracelsus in vederea obtinerii Pietrei Filosofale au sadit in el credinta ca omul reprezinta adevarata Chintesenta. El spune:

„Dupa ce Dumnezeu a creat toate elementele, stelele si orice alt lucru si le-a stabilit locul lor dupa voia Sa, El a trecut, in cele din urma, la crearea omului. A extras esenta din cele patru elemente intr-o singura substanta. A extras, de asemenea, esenta intelepciunii, a artei si a ratiunii din astre, iar aceasta dubla esenta a comprimat-o intr-o unica substanta".

Din aceasta substanta a fost facut omul, cea mai inalta dintre creatiile lui Dumnezeu. Se poate distinge in aceasta viziune o importanta idee a Renasterii: bunatatea esentiala si natura perfectibila a Omului.

C.G. Jung, referindu-se la Paracelsus, scria:

„Paracelsus este un creuzet alchimic, in care fiintele umane, zeii si demonii acelei epoci uimitoare - prima jumatate a secolului al XVI-lea - si-au varsat esentele lor specifice".
Recenzii și comentarii

Purificare, de Sofi Oksanen Nota 10

de Anonim | 22/03/2012 15:01

N-am înţeles niciodată de ce scriitorii nu sunt atenţi la ce titluri mai sunt disponibile pe piaţă. Pentru mine Purificare însemna până acum câteva zile Sarah Kane şi se scălda într-o lumină de faianţă galbenă în ritmuri de Sting, aşa cum şi-a imaginat-o Andrei Şerban pe scena Teatrului Naţional din Cluj Napoca. Dar uite că finlandeza asta, Sofi Oksanen, îşi numeşte romanul Purificare (Editura Polirom, 2012, 24,95 lei), inspirându-l dintr-o piesă omonimă scrisă tot de ea cu un an înainte, în 2007. Un roman tradus în peste 40 de ţări cu numeroase premii la activ (printre care Prix Femina Etranger, 2010). Iar după ce l-am devorat ca un şoarece de bibliotecă într-o seară jumate cred că titlu mai potrivit nu putea avea. Şi cel mai probabil de acuma în mintea mea alambicată Purificare va fi şi o casă cu grădină şi dependinţe secrete, la marginea unei “păduri estoniene minunate”, care desparte şi apropie destine mai ceva ca magneţii în formă de potcoavă. În primul rând, dacă vă apare în faţă pe vreun raft, nu vă speriaţi de descrierea de pe spate făcută de “The Economist” – veţi putea citi şi noaptea cartea asta, dar cu o oarecare strângere de stomac, de parcă pielea s-a uscat, a făcut coajă, a intrat la apă şi vă trage în interiorul ei. Apoi, ignoraţi fotografia de pe copertă – nu-i nicidecum glam cum aţi putea crede văzând picioarele lungi şi aproape perfecte, sau cu substrat religios – a se vedea poziţia de cruce. Şi dacă nu vă prinde din prima parte – descrieri lungi şi metafore tăioase (“Dar estoniana fetei avea un altfet de gust, ceva mai vechi, ceva îngălbenit şi ros de molii. Acea vorbire degaja un ciudat miros de moarte.”), continuaţi şi o să vă afundaţi într-o dramă de familie mocirloasă întinsă pe mai bine de 50 de ani, unde orice nou amănunt scoate la iveală alte şi alte încrucişări de situaţie. Dacă v-a plăcut Bastarda Istanbulului (Editira Polirom, 2007), o să vă placă şi Purificare. Dacă nu aţi citit romanul turcoaicei Elif Shafak, e timpul să o faceţi [De ascultat un discurs de-al lui Elif Shafak despre arta povestirii aici.] Revenind. “Părul încurcat la tâmple şi stătea iţit în aer precum o urcehe în plus, întotdeauna în alertă.” Sofi Oksanen construieşte piste false. Nu te lasă să îţi dai seama unde se va duce cu povestea. Adică doar îţi dă impresia că te lasă. Vei intui cu uşurinţă că fata pe care bătrâna estoniană o găseşte în curte e o fugară – mai întâi de sărăcia din Rusia post-URSS şi apoi de peştele ei, care iniţial îi promisese Occidentul şi lumea bună; că această fugară nu a apărut de niciunde fix la ea, ci că îi e cumva rudă. Dar nu asta e povestea pentru care Purificare mi-a ocupat o seară jumate. Cu o singură fotografie, un amănunt căruia nu i-ai da prea mare importanţă, scriitoarea finlandeză uneşte cele două lumi – a lui Aliide Truu, bătrâna care pândeşte muşte cu ura cu care ar putea ucide un om, şi a Zarei, fata care respiră prin toţi porii frică, cu “pielea precum pulpa unui măr caramelizat cu scorţişoară proaspăt tăiat”, fără cale de întors. ( puteti citi recenzia integral accesand http://

Adaugă o recenzie
Trebuie să te autentifici pentru a adăuga comentarii/recenzii.