Recenzare
Nota 10
Jostein Gaarder creeaza un curs de filosofie, asezat metodic in ordine cronologica, de la presocratici pana la fondatorii ontologiei, fara expectenta unui demers stiintific. Este o carte plina de creativitate lasata sa zburde sloboda pe campiile (nu campii!) instruirii filosofice; o carte calda care aduce-n prim plan reatia dintre o fetita si tatal ei, pornind de la interogatia”cine esti tu?”. Gaarder se foloseste de stilul epistolar pentru predarea intelepciunii. Tatal Sofiei avea gradul de capitan pe un vas petrolier si era intr-o calatorie perpetua. Distantei (dintre tata si fiica) fie ea fizica sau uneori numai aparenta tatal ii da sens. Un bun didact, tatal intelege ca ludicitatea e cea mai frumoasa si eficienta metoda de invatare, si ce ar fi mai potrivit de invatat, in pragul adolescentei , decat rostul vietii? Asa ca Sofie zisa si Hilda, este provocata la o instructie esentiala. Invata despre esential. O carte excelent scrisa, densa in informatie, dar o densitate asezata-n matca elasticitatii, a exprimarii lejere, care straneste curiozitatea si interogatia importanta, si care aduce o multitudine de informatii excelent sintetizate care, pana la scrierea ei, ocupa tomuri intregi.